|
Virusul gripal
De la Portal semantic Pagini Favorite
| Top Contributori Articol |
|
|
|
|
| Afiseaza tot |
| Noutati- ultima ora |
| ALERTĂ: Primul caz de gripă din acest an în judeţul Sibiu 8 February 2012 Un tânăr în vârstă de 19 ani din Sibiu a fost diagnosticat cu gripă. Este primul caz de gripă de anul acesta. Medicii au recoltat secreţie rino-faringiană pentru detectare de virus gripal, iar aceasta a fost pozitivă pentru virus gripal tip A, subtip H3....mai mult Comisia Europeana solicita Ministerului Sanatatii sprijin pentru ... 8 February 2012 De asemenea, Institutul National Cantacuzino are capacitatea de a diagnostica si confirma infectia cu noul virus gripal prin metode de microbiologie moleculara. Institutul este acreditat pentru a confirma virusul gripal atat la nivel national, cat ......mai mult Au si temperaturile scazute un merit: au ucis virusii! | Monitorul de ... 8 February 2012 Pentru a preveni infectarea cu tulpini gripale, responsabilii sãnãtãtii vasluiene recomandã populatiei evitarea aglomeratiei, autoizolarea, în cazul semnelor de boalã respiratorie, utilizarea batistei de unicã folosire, spãlatul frecvent al mâinilor, ......mai mult Autocunoasterea prin Constientizarea Sinelui: Preparatul EXELA ... 7 February 2012 Datorita potentialului pozitiv a ionilor de magneziu, cupru si argint EXELA actioneaza ca un “scut de protectie” impotriva virusilor si bacteriilor, ajuta organismul sa lupte cu virusii gripali si este benefic in cazul racelilor. Iar datorita formulei sale ......mai mult Ministerul S?n?t??ii: 24 de cazuri de grip?, peste 15.400 de ... 7 February 2012 Dintre ace?tia, 15.452 au fost înregistra?i cu pneumonii ?i 61.841 cu viroze respiratorii, a precizat Ministerul S?n?t??ii într-un comunicat de pres?. Pân? în prezent, au fost confirmate 24 de cazuri de îmboln?vire cu virusul gripal tip A, subtip H3 ......mai mult Alimentatie sanatoasa: Bronsita acuta 6 February 2012 In cazul adultilor, boala este declansata adesea de virusi ca : virusul gripal, virusul paragripal, rino- si adenovirusi. In cazul copiilor, boala este declansata de anumiti virusi respiratori, de adenovirusi, coxsackievirusi si echovirusi. Bronsita ......mai mult Simply My World...: Ceaiuri benefice pentru organismul nostru ... 6 February 2012 Datorita compuşilor săi, ceaiul verde are un efect puternic asupra virusului gripal, eliminându-l din corp. Ceaiul verde băut regulat îmbunătăţeşte starea bolnavilor de HIV. Sursa foto. Un bun înlocuitor al cafelei, ceaiul verde conţine cafeină, ......mai mult
|
| News powered by: Google Blog Search |
|
|
1.^ referat.ro 2.^ emcb.ro 3.^ www.medicultau.com 4.^ studentie.ro
Cuprins |
[modifică] Virusul gripal
Virusul gripal - Intre 1889 si 1891 a avut loc o pandemie de severitate medie, produsa de virusul de tipul H3N2. Gripa "spaniola", produsa de virusul H1N1, a avut loc in anii 1918-1920. Aceasta a fost cea mai puternica dintre pandemiile cunoscute, inregistrandu-se peste 20 de milioane de decese. Gripa "spaniola" a afectat peste 20% din populatia globului, avand o evolutie foarte rapida.
Virusul gripal - O particularitate neobisnuita a gripei "spaniole" era faptul ca a afectat in special tinerii. Virusul gripal a fost descoperit de Richard Shope in 1931. Virusul gripal A a fost identificat prima oara de virusologii englezi Smith, Andrews si Laidlaw (National Institute for Medical Research, London) in 1933. Trei ani mai tarziu, Francis a izolat virusul gripal B.
Virusul gripal contine un lant unic negativ ARN compus din 8 fragmente care codifica 10 proteine virale (materialul genetic al virusului). Fragmentele de ARN au un invelis proteic comun, care le uneste formand nucleoproteidul. Invelisul exterior este constituit dintr-o membrana lipidica; lipidele sunt raspunzatoare pentru complicatiile grave care afecteaza omul in timpul bolii.
Virusul gripal contine un lant unic negativ ARN compus din 8 fragmente care codifica 10 proteine virale (materialul genetic al virusului). Fragmentele de ARN au un invelis proteic comun, care le uneste formand nucleoproteidul. Invelisul exterior este constituit dintr-o membrana lipidica; lipidele sunt raspunzatoare pentru complicatiile grave care afecteaza omul in timpul bolii.... mai mult despre virusul gripal[1]
Virusurile gripale apartin familiei mixovirusurilor (de la grecescul - ”myxa” = mucus) si au fost pentru prima oara izolate de Laidlaw si Andrews in 1933. In 1940, s-a descoperit capacitatea de hemaglutinare si, ulterior, posibilitatea de cultivare pe oua de gaina embrionate.
Exista 3 tipuri de virusuri gripale: A, B si C.
Virusul gripal de tip A poate infecta o mare varietate de mamifere, inclusiv: omul, pasari, porci, cai, foci, balene, fiecarei specii fiindu-i caracteristic un anumit subtip de virus. De o importanta deosebita epidemiologic sunt pasarile, in special pasarile migratoare (ratele salbatice), care sunt considerate gazdele naturale ale tuturor subtipurilor de virus. Virusul gripal de tip A are pe suprafata 2 structuri antigenice: hemaglutinina (HA) si neuraminidaza (NA). Exista 15 subtipuri diferite de HA si 9 subtipuri diferite de NA, intre care pot exista diferite combinatii (virus gripal A cu HA7 si NA2 = virus H7N2 ). Epidemiile si pandemiile de gripa au fost produse la oameni de subtipurile H3N2, H2N2, H1N2, iar la porci de subtipurile H1N1 si .H3N2 - si la cai de H7N7 si H3N8 - (conform Centrului pentru Prevenirea si Controlul Bolilor, CDC- Atlanta, SUA). Virusul H5N1 s-a transmis de la pasari la om.
Virusul gripal de tip B este intalnit, in mod normal, numai la oameni si nu are mai multe subtipuri.
Virusul gripal de tip C infecteaza numai omul si determina infectii usoare. Nu determina epidemii sau pandemii si nu se clasifica in subtipuri. ... mai mult despre Virusurile gripale[2]
[modifică] AGENT ETIOLOGIC
Virusurile gripale apartin familiei Orthomyxoviridae. Virusurile gripale A si B formeaza un gen, iar virusul gripal C constituie alt gen. Diferentierea virusurilor in tipurile A, B si C se face pe baza caracteristicilor antigenice ale antigenelor proteice ale nucleoproteinelor (NP) si ale matricei (M). Virusul gripal A se subdivide (subtipizeaza) ulterior pe baza antigenelor hemaglutininice (H) si neuramini-dazice (N) de suprafata ( in continuare). Diferitele tulpini sunt denumite dupa locul de origine, cantitatea izolata, anul descoperirii si subtip - de exemplu, gripa A/Johannesburg/ 33/94(H3N2). Virusurile gripale B si C sunt denumite in mod similar, dar antigenele H si N ale acestor virusuri nu determina divizarea in subtipuri, deoarece riatiile intratipice in aceste antigene sunt mult mai reduse....mai mult despre Virusul gripal...[3]
[modifică] VIRUSUL GRIPEI
Virusurile gripale apartin familiei Orthomyxoviridae. Virusurile gripale A si B formeaza un gen, iar virusul gripal C constituie alt gen. Diferentierea virusurilor in tipurile A, B si C se face pe baza caracteristicilor antigenice ale antigenelor proteice ale nucleoproteinelor (NP) si ale matricei (M). Virusul gripal A se subdivide (subtipizeaza) ulterior pe baza antigenelor hemaglutininice (H) si neuramini-dazice (N) de suprafata ( in continuare). Diferitele tulpini sunt denumite dupa locul de origine, cantitatea izolata, anul descoperirii si subtip - de exemplu, gripa A/Johannesburg/ 33/94(H3N2). Virusurile gripale B si C sunt denumite in mod similar, dar antigenele H si N ale acestor virusuri nu determina divizarea in subtipuri, deoarece riatiile intratipice in aceste antigene sunt mult mai reduse. Virusul gripal contine un lant unic negativ ARN compus din 8 fragmente care codifica 10 proteine virale (materialul genetic al virusului). Fragmentele de ARN au un invelis proteic comun, care le uneste formand nucleoproteidul. Invelisul exterior este constituit dintr-o membrana lipidica; lipidele sunt raspunzatoare pentru complicatiile grave care afecteaza omul in timpul bolii. virusul gripal contine un lant unic negativ ARN compus din 8 fragmente care codifica 10 proteine virale (materialul genetic al virusului). Fragmentele de ARN au un invelis proteic comun, care le uneste formand nucleoproteidul. Invelisul exterior este constituit dintr-o membrana lipidica; lipidele sunt raspunzatoare pentru complicatiile grave care afecteaza omul in timpul bolii. La suprafata virusului se afla structurile superficiale - hemaglutinina (denumita astfel dupa capacitatea de a aglutina eritrocitele) si neuraminidaza (enzima). Hemaglutinina asigura capacitatea virusului de a se uni cu celula receptor. Neuraminidaza raspunde, in primul rand, de capacitatea particulei virale de a patrunde in celula gazda si, in al doilea rand, de capacitatea particulelor virale de a iesi din celula dupa multiplicare. Nucleoproteidul (denumit si antigen-S) are structura specifica de tip; determina tipul virusului (A, B sau C).
Structurile superficiale (hemaglutinina si neuraminidaza) au specificitate de subtip si de tulpina; determina diferitele tulpini ale unui tip de virus. Exista 16 subtipuri antigenice ale hemaglutininei (H1-H16) si 9 ale neuraminidazei (N1-N9). Aceste antigene sunt supuse variatiei. Exista 3 tipuri de virus gripal: A, B si C Virusul gripal A produce imbolnavirea de gravitate medie sau mare. Infecteaza atat omul cat si unele animale domestice (calul, porcul, pasarile). Virusul gripal A este responsabil de aparitia pandemiilor si a epidemiilor extinse. Sunt cunoscute o multitudine de subtipuri ale gripei A... mai mult despre virusul gripal[4]
[modifică] Consideratii generale privind virusurile gripale
Virusurile gripale sunt agenţi etiologici ai unor infecţii respiratorii virale acute, grave, cu impact global, ce pot evolua sporadic, sub forma de epidemii sau pandemii, soldate cu număr înalt de îmbolnăviri, complicaţii severe, număr crescut de spitalizări, în special în rândul copiilor şi bătrânilor şi mortalitate sporită. De asemenea ele pot evolua şi sub formă de epizootii – îmbolnăviri masive a păsărilor şi animalelor pe teritorii extinse.
Răspândirea virusurilor gripale
Larg răspândite în întreaga lume, virusurile gripale infectează nu numai omul, ci şi numeroase specii de animale domestice (cai, porci, pisici, cîini) şi sălbatice (nurci, foci, balene, tigri etc.) sau păsări sălbatice şi/sau domestice (raţe, pescăruşi, găini, curcani etc).
Virusurile gripale fac parte din familia Ortomyxoviridae . Denumirea de orthomyxovirusuri exprimă afinitatea pentru mucoproteinele suprafeţei celulare (greceşte „myxa” – mucus). Această familie reuneşte următoarele caractere structurale: formă sferica, cu diametrul de 80-120 nm, genom ARN m.c. (monocatenar) de sens negativ, divizat în 8 segmente.
Împărţirea în tipuri s-a făcut reieşind din diferenţele antigenice între NP (nucleoproteina) şi proteina M, iar în subtipuri s-a făcut corespunzător caracterelor glicoproteinelor de membrană hemaglutinina (HA) şi neuraminidaza (N). Actualmente se cunosc trei tipuri de virus gripal: A, B, C.
Virusul Gripal tip A
Virusul gripal tip A se divide în subtipuri în baza celor două proteine de suprafaţă: Hemaglutinina (HA) şi Neuraminidaza (NA). Există 16 subtipuri diferite de HA şi 9 subtipuri diferite de NA, cu multiple combinaţii dintre HA şi NA (până la 268 posibile). Virusul gripal tip A poate infecta oameni, păsări şi animale (porci, cai, foci, balene, etc).Omul poate fi infectat cu câteva subtipuri gripale, precum în prezent cu A(H1N1), A(H1N2), A(H3N2) sau în trecut cu A(H2N2) (anii 1957-1968) şi ocazional cu A(H5N1). Variantele A(H1N1) şi A(H3N2) pot cauza infecţie la porci, iar A(H7N7) şi A(H3N8) cauzează gripă la cai. Virusurile gripale tip A, care în mod normal se pot evidenţia doar la o specie, uneori se pot încrucişa cu un virus din altă specie şi infecta o a treia specie (gazdă). Spre ex. Până în 1998 doar virusul A(H1N1) circula în rândul porcilor pe teritoriul SUA. Totuşi, în 1998 varianta virusului gripal uman A(H3N2) a fost introdusă în populaţia porcină, astfel iniţiind infecţia gripală la porci. Mai recent, virusul A(H3N8) de la cai a trecut, provocând infecţie gripală la câini.
Virusul Gripal tip B
Gripa de tip B afectează oamenii. Spre deosebire de tipul A, acest virus nu se clasifică în subtipuri. El cauzează anual epidemii. Pandemii, până la moment, nu au fost descrise.
Virusul Gripal tip C
Gripa de tip C cauzează îmbolnăviri uşoare. Nu provoacă epidemii. Acest virus nu are subtipuri.
Tulpinile gripale
Virusurile gripale tip A şi B se pot caracteriza până la tulpini virale. Datorită anumitor mutaţii genetice frecvente din genomul virusului gripal A, există multiple tulpini de tip A, mai puţine tip B, care apar în permanenţă, anual, câteva la număr, capabile de a provoca infecţii şi a se reintroduce în circulaţia planetară, înlocuindu-le pe cele vechi.
Sursa: http://www.sanatatea.com/art/intestinale/4490-consideratii-generale-privind-virusurile-gripale.html
[modifică] Virusul gripal -- Variatie antigenica
Variatia antigenica este particularitatea fundamentala a virusurilor gripale A si B. Aceasta are loc la nivelul antigenilor superficiali ai virusului (hemaglutinina si neuraminidaza). Cel mai probabil este un mecanism evolutiv de adaptare a virusului pentru asigurarea supravietuirii.
Exista doua mecanisme ale variatiei antigenice: minora (antigenic drift) si majora (antigenic shift).
La virusul gripal A se intalnesc ambele variatii antigenice, in timp ce la virusul B se manifesta numai variatia antigenica minora.
Variatia antigenica minora (antigenic drift) se produce in perioada interpandemica la toate tipurile de virusuri. Acestea sunt mutatii de mica importanta in genele care codifica hemaglutinina si neuraminidaza. De regula, astfel de transformari se produc in fiecare an. Ca urmare apar epidemii; apararea data de contactele anterioare cu virusul se mentine, dar este insuficienta.
Variatia antigenica majora (antigenic shift) La intervale neregulate de timp (10-40 de ani) apar virusuri cu deosebiri mari fata de populatia de baza. Aceste modificari afecteaza semnificativ structura antigenica a hematoglutininei si, mai rar, a neuraminidazei. In prezent, mecanismul de formare a noilor tulpini ale virusului gripal nu este in totalitate cunoscut. Una din teoriile existente se bazeaza pe recombinarea genelor virusului gripal la animale (pasari, porci) si om. Atunci cand o celula receptoare este infectata concomitent cu tulpini animale si umane, poate produce un virus cu hemaglutinina sau neuraminidaza complet noua.
Ca urmare a variatiei antigenice majore (shift) se formeaza tulpini absolut noi de virusuri, in fata carora marea majoritate a populatiei nu are imunitate. Aceste mutatii sunt specifice doar virusurilor de tipul A si sunt responsabile de aparitia pandemiilor.mai mult..<ref>gripa-vaccin.ro</ref>
