De la Portal semantic Pagini Favorite

[modifică] Gripa spaniola

Gripa spaniolă este un tip de gripă care a apărut după Primul Război Mondial, fiind, se pare, aceeaşi boală cu gripa aviară de astăzi. A ajuns în multe ţări o dată cu întoarcerea soldaţilor, afectând în principal tineri şi având o rată de mortalitate ridicată care a omorât între 50 și 100 milioane de persoane în toată lumea, între 1918 și 1919. Se crede că a fost una dintre cele mai letale pandemii din istoria umanității. Multe dintre victime au fost persoane tinere și sănătoase, total diferită de celelalte pandemii care au afectat copii, batrani și persoane cu sanătatea slăbită.

Boala s-a observat prima dată în Fort Riley, Kansas, Statele Unite pe 11 martie din 1918. Aliații din Primul război mondial au numit-o Gripă spaniolă, pentru că a primit mai multă atenție în ziarele spaniole decît în restul europei. Spania nu a fost prinsă în conflict si ziarele nu erau cenzurate ca in restul europei....mai mult despre gripa spaniola^[1]

[modifică] Gripa spaniolă

Am fost anunţaţi, deja, de luni de zile, după Grecia urmează Spania. Vineri, agenţia de cotaţie financiară Fitch a dat o nouă lovitură Spaniei şi, prin consecinţe, monedei euro, implicit Europei. Şi asta se întâmpla chiar atunci când parlamentul spaniol aproba planul de limitare a deficitului bugetar clamat de pieţe. Fich joacă dur, susţinând totodată că joacă cinstit. Anunţând că a degradat nota Spaniei din cauza situaţiei datoriei suverane şi a perspectivelor slabe de creştere economică provocate de gradul mare de îndatorare, agenţia de notaţie - care doreşte să se poziţioneze ca arbitru imparţial - a intervenit în joc.

Totuşi, vineri, pieţele financiare s-au mai liniştit după aproape două săptămâni de degringoladă datorată temerilor privind situaţia euro. Dar asta nu înseamnă că deja criza ar fi intrat într-o nouă etapă. În privinţa Spaniei, sentinţa celor de la Fitch a fost clară: "această degradare a notei reflectă opinia (s.n.) că procesele de ajustare spre un nivel mai scăzut al îndatorării private şi externe va reduce material rata de creştere a economiei spaniole pe termen mediu". Aşa deci, agenţia de cotaţie financiară a privat Spania de cea mai bună notă posibilă AAA, retrogradând-o la AA+, plecând de la opinii. Iar România, pentru comparaţie, are BB+, Piaţa e dominată de opinii, nu de cunoştinţe. În momentele de criză cum este şi acesta, teoriile care făceau altă dată obiectul consensului sunt privite cel puţin cu neîncredere, dacă nu cu ostilitate. Ori, o ştim încă de la parabola cu peştera din Republica lui Platon, opiniile nu sunt cunoştinţe, ci impresii dominate de emoţie.

Spre exemplu, datoria privată spaniolă, cea care îngrijorează în cea mai mare parte pieţele, este formată din datoriile acumulate în primul rând de gospodării, mai apoi de întreprinderil şi bănci. Şi, chiar dacă agenţia menţine perspectiva de economie stabilă pentru Spania, ideea că a intrat pe panta descendentă scade încrederea în capacitatea ţării de a rezis­ta crizei. Ori, cum Spania deţine, până la sfârşitul lunii iunie, preşedinţia rotativă a UE, Europa, fie şi simbolic şi indirect, este direct afectată, nu doar de durata şi duritatea acestei crize, ci şi de acţiunea "obiectivă" a agenţiilor de rating. Şi, a propos de această preşedinţie rotativă, şi Belgia, care va prelua preşedinţia UE de la 1 iulie, este cotată tot cu AA+.

Mai au agenţiile de cotaţie financiară un rost? Şi, dacă da, care e acesta? Agenţiile de cotaţie financiară au avut un rol principal în declanşarea actualei crize, după ce firmele au dat cotaţii de tipul AAA - cel mai sigur rating posibil - titlurilor ipotecare care au provocat debutul crizei, susţinând şi amplificând euforia pentru acest riscant de tip investiţii financiare. Într-un raport publicat la jumătatea lunii aprilie de către o comisie a Congresului Statelor Unite, se susţine că agenţiile de cotaţie financiară erau con­ştiente încă din 2006 că modelul de calcul al ris­cului era eronat, dar nu au acţionat decât abia la începutul verii lui 2007, când au retrogradat celebrele obligaţiuni subprime. Dincolo de fapt ca atare, incapacitatea teoretică şi ideologică a agenţiilor de cotaţie financiară de a anticipa criza le pune într-o lumină nefastă. După ce au pus gaz pe foc susţinând obsesiv "instrumentele toxice", după ce au tăcut lăsând criza să izbucnească, acum, când retrogradează, dar în fapt atacă, statele, agenţiile de cotaţie vor să fie considerate ca obiective şi competente. Dar, departe de a oferi cheia rezolvării situaţiei, ele sunt chiar o parte a problemei. Căci, după "sindromul grecesc", provocat tot de agenţiile de cotaţie, "gripa spaniolă" riscă să se întindă cu repeziciune. Iar guvernele statelor membre şi instituţiile UE nu sunt suficient de sigure şi armonizate pentru a aplica un remediu. sursa:

http://www.bursa.ro/on-line/gripa-spaniola-85816&s=editorial&articol=85816&editie_precedenta=2010-06-14.html

[modifică]

[modifică] Gripa spaniola, in lupta cu cea aviara

Cercetatorii americani au reusit sa reconstituie si sa readuca la viata virusul gripei "spaniole" din 1918, pentru a-i descoperi si analiza virulenta, in speranta ca vor contribui astfel la combaterea unei potentiale pandemii de gripa aviara, relateaza revista "Science". Pentru reanimarea virusului, cercetatorii dintr-un laborator ultrasecret au mers in Alaska pentru a exhuma trupul congelat al unei femei ingropate in permafrost, in 1918. De asemenea, tesuturi pulmonare provenind de la alte victime ale gripei spaniole si conservate in formol au contribuit la reconstituirea codului genetic al virusului.

Analiza specialistilor arata ca virusul din 1918 (H1N1), responsabil de moartea a pana la 50 de milioane de oameni, era unul de origine aviara, care a reusit sa migreze la om.

Virusul reconstituit a fost testat pe soareci, embrioni de pui si celule pulmonare umane, rezultatul fiind ca animalele au murit in cateva zile de la infectare. Cercetatorii au creat diferite versiuni, prin combinarea cu genele altor virusuri gripale, pentru a realiza comparatii si a determina care sunt elementele ce le fac letale.
S-a constatat ca una dintre genele responsabile pentru virulenta sa este cea a unei proteine de la suprafata virusului, hemaglutinina (HA), care ii permite sa "se agate" de celule. Deslusirea mecanismului agresivitatii HA ar permite gasirea unei cai de a o bloca, descoperire ce ar contribui la la dezvoltarea unui vaccin impotriva gripei aviare.sursa:

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/International/19998/Gripa-spaniola-in-lupta-cu-cea-aviara.html

[modifică] Epidemii in istoria omenirii: Gripa spaniola

Poate ai auzit de gripa spaniola de la bunicii tai. Ea a afectat Europa in anul 1918, la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, facand 30 de milioane de victime, adica mai mult decat razboiul insusi.

In cateva saptamani, aceasta tulpina foarte virulenta a gripei, virusul H1N1, a contaminat toata planeta. Epidemia n-a avut nimic special in Spania. Ea a fost numita astfel deoarece ziarele spaniole nu erau cenzurate si vorbeau deci in mod liber despre epidemie, pe cand celelalte state cenzurau presa deoarece erau implicate in razboi si nu doreau sa dezvaluie inamicului german care era amploarea pierderilor umane.

Pandemia se stinge in 1919, dupa ce a facut ravagiile binecunoscute: 1 miliard de bolnavi si aproximativ 30 de milioane de morti.

Epidemii in istoria omenirii: Gripa spaniola Virusul H1N1

Virusul de la 1918 a facut asemenea ravagii deoarece el reunea cele doua conditii pentru a deveni pandemic: era in acelasi timp foarte contagios si virulent. Primele simptome sunt cele clasice de gripa: febra mare, slabirea organismului. Virusul slabeste imunitatea organismului, lasand cale libera complicatiilor gripei. Tocmai aceste complicatii, mai ales cele bronsice, au facut atatea victime.mai mult despre Gripa spaniola^[2]

[modifică] Secretele 'gripei spaniole'

Sursa: Agerpres
Madrid - Oameni de ştiinţă de la Spitalul Clinic din Barcelona au analizat greşelile care au favorizat extinderea fals denumitei "gripa spaniolă' o pandemie care, în 1918, a ucis 70 de milioane de persoane, dar şi pentru a pune la punct măsuri pentru a evita o posibilă propagare mondială a gripei aviare, notează ziarul El Mundo.

Deşi virusul A (H1N1) responsabil al epidemei - reconstituit recent din probe prelevate de la rămăşiţele pământeşti ale nativilor Inuit, care au murit în Alaska - nu a avut drept origine Spania, numele său a rămas scris în istorie drept epidemia cea mai letală a omenirii, potrivit autorilor studiului, publicat în revista Clinical Infectious Diseases şi care a fost condus de Antoni Trilla, medic epidemiolog din Barcelona. Izbucnită în septembrie 1918, la mijlocul primului război mondial, numai în Spania focarul gripal - ca urmare probabil a virusului de origine aviară - a făcut oficial peste 169.000 de victime, deşi potrivit unei estimări actuale cifra se ridică la 260.000 (reprezentând 1,5% din populaţia Spaniei de atunci).
"Pentru aceste date am ţinut cont şi de decesele produse de pneumonie, care în 1918 au fost superioare anilor anteriori şi posteriori. Aceste decese credem că au fost legate de gripă, de unde şi diferenţa dintre cele două cifre', a explicat expertul în bolile de gripă Antoni Trilla. Rata înaltă a mortalităţii a făcut ca populaţia Spaniei să aibă o creştere negativă în 1918, fapt repetat doar în 1936 drept urmare a Războiului Civil.
Faptul că Spania a fost o ţară neutră în conflictul mondial a permis ca rapoartele privind această maladie şi consecinţele sale să apară în presă necenzurate. Probabil că datorită acestei informaţii mai mari, dar lipsită de un fundament epidemiologic solid, epidemiei i s-a dat numele de 'spaniolă'. Este posibil ca epidemia să fi fost introdusă în Spania în urma traficul mare de muncitori spanioli şi portughezi care lucrau masiv la muncile câmpului în Franţa.
Cu privire la această teorie, Trilla afirma că "Franţa avea nevoie de mână de muncă şi că majoritatea bărbaţilor din această ţară erau pe front. Credem că muncitorii agricoli spanioli şi portughezi au intrat în ţara vecină, trecând prin taberele de recrutare a muncitrilor din sud. Aici, în zonele intermediare, s-a produs primul contact contagios care va extinde gripa în toată Europa".
Autorii studiului cred că analiza lor evidenţiază aspecte relevante în cazul în care planeta ar fi nevoită să se confrunte cu o nouă pandemie infecţioasă, cum s-ar putea întâmpla cu gripa aviară (H5N1) dacă virusul s-ar transmite la oameni. Se arată de exemplu, că autorităţile spaniole au întârziat mai mult de cinci luni pentru a declara oficial epidemia şi că serviciile medicale au fost debordate de numărul mare de cazuri.
Doctorii lipseau şi s-a recurs la ajutorul voluntar al studenţilor de la medicină. Prin umare nici cursurile şcolare nici cele universitare nu au început în mod normal şi s-au suspendat unele activităţi publice, însă altele şi-au continuat mersul obişnuit. Fapt ce a favorizat epidemia, cum s-a întâmplat la Zamora şi în alte oraşe unde s-au oficiat slujbe religioase pentru a invoca iertarea divină.
AGERPRES (Mihaela Nicolaescu)

[modifică] Moartea în era gripei spaniole

Adevărul“ demarează un serial despre pandemiile care au îngrozit lumea. În primul episod: gripa spaniolă, care a făcut 50 de milioane de victime. Virulenţa cu care se răspândeşte gripa porcină şi greutatea cu care medicii reacţionează în faţa noului virus readuc în actualitate macabrele lecţii istorice predate de pandemii.
Gripa spaniolă este etalonul în funcţie de care sunt evaluate astăzi toate pandemiile. În doar un singur an, între 1918 şi1919, a lăsat în urmă un tablou grotesc: peste 50 de milioane de morţi. Statisticile optimiste precizează că jumătate din populaţia lumii a fost infectată.

Rata mortalităţii cauzată de gripa spaniolă era de peste 250 de ori mai mare decât în cazul unei gripe obişnuite. Cei mai afectaţi au fost tinerii.

n anul 1918, agenţia spaniolă de ştiri „Fabra“ anunţa apariţia unei boli ciudate, fără a fi înregistrate cazuri letale. Virusul apăruse prima dată pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, însă cazurile nu au fost făcute publice. Pe front, soldaţii americani au trimis virusul înspre toate meridianele.

De ce „gripa spaniolă“?

Chiar dacă primele îmbolnăviri au apărut pe continentul american, maladia a intrat în istorie cu numele „gripa spaniolă“ fiindcă Spania a fost singura ţară care a publicat toate informaţiile cu privire la cazurile înregistrate. Fiind neutri în Primul Război Mondial, ştirile ibericilor nu erau denaturate de cenzură, lăsând astfel impresia greşită că peninsula era cea mai afectată de gripă.

În ciuda evoluţiei exponenţiale a numărului de victime, publicaţiile tratau subiectul de la distanţă. Măcinată de crizele politice şi de problemele economice de după război, societatea era fără apărare în faţa noii ameninţări. În primăvara anului 1918, primul val de gripă spaniolă a trecut fără să îi fie intuit potenţialul cataclismic. Toamna şi iarna care au urmat au adus două valuri apocaliptice.

În arhiva electronică a cotidianului american „New York Times” (NYT) s-au păstrat relatări despre o lume aflată la graniţa cu dezintegrarea. Viaţa normală a fost suspendată. Şcolile, cinematografele, restaurantele au fost închise. La 1 octombrie 1918, deznădejdea deja răzbătea din toate rândurile: „Când această ţară era atacată de epidemii de holeră sau febră galbenă, soluţia aplicată era linşarea. Grupurile mafiote organizau carantine impuse prin arme. Acum ştim că aceste metode nu sunt doar ilegale, ci şi inutile. Printre purtătorii germenilor sunt şobolanii, ţânţarii, muştele”.

La 25 octombrie 1918, NYT prezenta un tablou „european” dezolant: „Mortalitatea este la cote ridicate în Copenhaga. Numărul pacienţilor bolnavi de gripă spaniolă a crescut cu 100%. Spitalele sunt suprapopulate cu bolnavi. Guvernul a închis astăzi toate teatrele, sălile de cinema şi de spectacole. Este foarte probabil să se închidă şi bisericile. Unele dintre ele sunt deja transformate în spitale. Mortalitatea este incredibil de ridicată, existând cazuri de familii în care toţi membrii au murit”.

Oameni fericiţi“

România de după război, România Mare, a fost relativ ferită de pandemie. Presa a rămas imună la panică. Gazetele prezentau cu precădere „marile realizări”. În decembrie 1918, editorialul de primă pagină din ziarul „Epoca” se intitula sugestiv – „Oameni fericiţi”.

Textul nu lasă loc de nuanţe: „Sub stăpânirea atâtor suferinţe şi atâtor pericole: gloanţe, tifos exantematic, holeră şi gripe infecţioase, foamete şi scumpete, lipsuri nemăsurate, distrugerea căminurilor, rătăciri pe căi străine, sufletele celor mai mulţi dintre noi s-au mohorât. Monologul lui Hamlet devine o chestiune ce preocupă pe fiecare. Dar dacă mintea îşi recapătă puterea ei de analiză şi de stăpânire a sentimentalităţii, atunci trebuie să ne simţim veseli şi mândri. Nefericiţi, noi? Noi, martorii celor mai minunate prefaceri, contemporanii acelor vremuri despre cari istoricii veacurilor ce va să vie vor fi mai preocupaţi decât de descrierea cruciadelor, ori de dispariţia împărăţiei romane?”.

Mai rău decât în „Marele Război“

Între 2,5 şi 5% din populaţia lumii a murit de gripă spaniolă. În Asia au fost 36 de milioane de victime. În Oceania doar 85.000. Dacă gripa spaniolă a ucis 50 de milioane de oameni, Primul Război Mondial, cel mai mare război pe care îl cunoscuse omenirea până atunci, a răpit „doar” 20 de milioane de vieţi.

Pandemiile se repetă la fiecare 30-35 de ani. Maladiile evoluează, devin din ce în ce mai puternice.
Paul Costin
medic

Avertismentul medicului

Preşedintele american F. D. Roosevelt a învins gripa spaniolă
Epidemiologul octogenar Paul Costin a explicat pentru „Adevărul“ că, deşi a făcut o mulţime de victime, gripa spaniolă a avut şi forme uşoare. Fostul şef al Secţiei de Epidemiologie a Spitalului Judeţean din Timişoara arată că motivul pentru care numărul îmbolnăvirilor a fost ridicat este că, în acea vreme, oamenii încă nu aveau imunitate pentru afecţiuni de acest gen.

De asemenea, absenţa unui vaccin antigripal s-a aflat printre principalele cauze ale dezastrului provocat de gripa spaniolă. Potrivit lui Paul Costin, o somitate în domeniul medical, pandemiile se repetă la fiecare 30 – 35 de ani, iar maladiile evoluează, devenind mai puternice. Doctorul locuieşte în Banat de peste şase decenii şi este liderul comunităţii evreieşti din Timiş. Paul Costin nu se lasă impresionat de gripa porcină, însă recomandă ca toate categoriile de vârstă să fie vaccinate împotriva noului virus.

Victime şi supravieţuitori

Gripa spaniolă a ucis democratic capete încoronate, minţi luminate, politicieni cu opţiuni ideologice discutabile şi oameni comuni deopotrivă. Prinţul Erik al Suediei şi al Norvegiei sau Yakov Sverdlov, apropiat al lui Vladimir Ilici Lenin şi al lui Leon Troţki, au pierit din cauza virusului letal. De asemenea, Sophie Halberstadt-Freud, cea de-a cincea fiică a celebrului psihanalist Sigmund Freud, s-a numărat printre victime. Aflând de decesul ei, Freud i-a trimis o scrisoare pastorului Pfister, în care dădea tuşa decisivă a unui univers coşmaresc: „Nu am putut călători până la ea aşa cum intenţionam după aflarea veştii. Nu mai circula niciun tren, nici măcar unul de urgenţă. Brutalitatea nedeghizată din aceste timpuri apasă greu asupra noastră“.

Poetul, prozatorul şi criticul de artă Guillaume Apollinaire a murit la 9 noiembrie 1918, la vârsta de 38 de ani. Apollinaire este cel care l-a adus în atenţia publicului pe Pablo Picasso. Şi celebrul gânditor de origine germană Max Weber s-a numărat printre victimele gripei spaniole. Nici România nu a scăpat de astfel de tragedii. Tatăl istoricului Neagu Djuvara, care era căpitan de geniu în Armata Română, a murit din cauza gripei.

Au trăit şi au schimbat lumea

Franklin Delano Roosevelt, care în acea perioadă era secretar adjunct al Marinei americane, a fost unul dintre cei care au supravieţuit pandemiei de gripă spaniolă. Roosevelt a rămas în istorie ca singurul preşedinte american care a obţinut patru mandate la Casa Albă. De asemenea, fostul şef de stat al Statelor Unite, Woodrow Wilson, s-a îmbolnăvit de „spaniolă” şi a supravieţuit. Şi celebrul Walt Disney, creatorul lui Mickey Mouse, s-a numărat printre norocoşii care au ieşit vii din acest adevărat laborator al morţii.sursa:

http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Moartea-spaniole-gripei-era-in_0_150585002.html